Victor Kapra susține că nu.

Acum eu privesc un pic cu teamă ceea ce spune el. Victor este printre puținii oameni care m-a susțint în nebunia mea de a părăsi o viață de huzur de corporatist și de a mă apuca de online. De aceea am multă încredere în el. Acest lucru și afirmația lui m-au pus puțin pe gânduri. De aceea m-am decis să-i răspund cu niște statistici care, sper eu, îi vor infirma gândurile referitor la viitorul video-ului online.

În online există două tipuri de clipuri video. Variantele clasice filmate cu telefonul sau cu un aparat foto și aruncate pe youtube sub formă brută. Acestea au succes dacă acoperă un subiect hot. Un exemplu clasic este comparația iPhone 4 vs LG Optimus 7. Am 31.709 vizualizări de la lansare până-n prezent.

Există și clipurile scumpe pe modelul cântatului la injectoare (264.267 vizualizări). Acum nu știu dacă numărul mare de vizualizări se datorează scenariului simpatic sau pentru că a fost distribuit în cadrul unei campanii plătite. Personal l-am postat pentru că mi-a plăcut.

Eu cu trafictube am pariat pe video online. Am reușit într-un an și patru luni să formez o comunitate de 197 de autori care produc conținut video. Avem până acum aproximativ 3.450 de filme generate de utilizatori (UGC). Am încercat pe cât posibil să nu public filme preluate de pe youtube. Singurele excepții sunt filmele preluate de la televiziuni care au preluat de la rândul lor de pe camerele din trafic. În prezent avem o medie de 7 filme noi pe zi, iar clipul din top are 37.064 de vizualizări. Acest lucru nu înseamnă că este și cel mai bun. Era doar un subiect fierbinte la acea vreme. Aveți mai jos câteva exemple:

Experiența pe care am acumulat-o într-un an m-a îndreptat ușor către o nișă care nu prea este acoperită în România. Nu știu dacă ați observat dar blogul meu se transformă încet, încet într-un video-blog. Chestiune pe care eu n-am gândit-o și nici nu am dorit-o. Am ajuns să filmez lucruri simpatice în diverse campanii și lumea să mă aprecieze pentru asta (unii chiar vor să mă angajeze în acest sens 🙂 ).

Nișa de care vă vorbeam se referă la clipurile de calitate pentru internet. În acest moment, în România, dacă vrei să faci ceva cât de cât mișto pentru net, angajezi un studio și o echipă profesionistă care filmează în mod obișnuit clipuri pentru TV. Cum în lumea TV vorbim de alți bani în consecință și costurile filmării și prelucrării sunt ridicate. Lumea se ferește în general să facă un video de calitate pentru net. Nișa asta se referă la clipuri care sunt ok din punct de vedere calitativ și nu se încadrează nici în categoria „film tremurat cu telefonul” și nici în categoria „clip de peste 10.000 de eur”. Clipurile pe care le fac eu sunt realizate cu niște scule de end-user și prelucrate cu un pic de imaginație într-un soft de editare pe un laptop. Tot ce am învățat eu în această direcție a fost urmărind clipuri de genul how-to de pe youtube. Filozofia din spate nu este atât de compicată cum pare la prima vedere.

De ce cred eu că n-au încă succes clipurile online? Pentru că încă lumea nu știe că poți să faci ceva de calitate ok la un preț destul de mic. Toate marile corporații și agenții de publicitate au ca referință costurile din televiziune. De ce n-au succes clipurile pe care le-a dat Victor ca exemplu? Probabil că nu mai erau de interes la momentul respectiv sau poate că lumea nu este obișnuită cu conținut video produs de blogger. Majoritatea post-urilor folosesc clipuri preluate de pe youtube pentru exemplificare. Cititorul nu este obișnuit cu video produs chiar de autor.

Susțin în continuare ideea că dacă ai conținut de calitate vei avea și succes cu video online în România. E nevoie doar de imaginație. Așa cum ne jucăm cu textele și scriem ceva frumos despre un lucru interesant, așa putem să ne jucăm și cu imaginile și producem ceva interesant. Este doar o altă metodă de comunicare chiar mai simplu de digerat. Nu degeaba au mai mult succes televiziunile decât presa scrisă (din punct de vedere audiență). Este video versus text. Oricât de înverșunați am fi în direcția „mai bine citesc o carte”, trebuie să recunoaștem că alegem uneori mult mai repede să ne uităm la un film.

Eu o să mai merg un pic în această direcție și voi menține acest pariu. Sper să am dreptate și să nu-mi pierd timpul de pomană. 🙂