Da, pentru ăștia ca mine pentru care lactoza introduce noi restricții în viața de zi cu zi, mai rău decât guvernanții, un iaurt este o delicatesă. Un moft cu consecințe. Un produs alimentar pe care-l tolerezi cel mult cu niște pastile de lactază.

De o săptămână am descoperit iaurtul din caju de la Vacaju. Senzațional! Gust de iaurt, acrișor, consistență de iaurt și aromă de iaurt. Doar că fără lapte. Astăzi, am riscat și l-am pus și într-o ciorbă și mi-a stârnit emoții pe care nu le-am mai trăit de 15 ani. De aia și scriu acest articol. Am crezut că se va dezintegra și că ciorba va arăta… într-un fel mai puțin comestibil. Dar, nu! A fost o ciorbă ca pe vrema când nu eram lovit de efectele nebănuite ale laptelui.

Se vinde (nu foarte ieftin) sub numele de Cajurt și se poate cumpăra de aici. Au și alte produse care pot fi achiziționate și din alte locații de prin țară.

Cumva viața mea s-a înseninat un pic. Iaurtul ăsta combinat cu telemeaua (sau Feta daca vreți) de caju de la Filgud îmi readuc în cotidian gusturi de mult uitate.