Planul meu.

Fiecare blogger are cel puțin un hater. Fiecare blogger a trecut de faza „mă las de internet pentru că e plin de idioți”. Fiecare blogger aplică pedeapsa supremă acestora: „mark as spam”. De parcă le-ar păsa. De parcă ar da două parale pe faptul că sunt raportați la akismet și s-ar putea să fie băgați pe blacklist.

Nu le pasă. Ei trăiesc spiritual din enervarea noastră. Ei iau desertul cu extra frișcă atunci când le răspundem supărați. Ei știu că acolo într-un colț ne râcâie un pic comentariul injurios chiar dacă-i aplicăm pedeapsa supremă. Ei se hrănesc cu bloggeri pe pâine. E ca un drog pentru ei.

Propunerea mea este să-i tratăm cu dragoste. Să le mulțumim că există. Să le aprobăm comentariile și le mulțumim pentru mintea minunată pe care o au. Să le spunem că lumea ar fi tristă fără comentariile lor și că viața ar fi un pustiu fără ei. Să le spunem că sunt simpatici și duduie de simpatie.

Dacă le arătăm că ne sunt dragi și că ne dorim să existe pe acest pământ, o să renunțe încet încet. Vor vedea că acțiunile lor nu vor avea efect și asta în public. Încet, încet vor fi exterminați. Nu se vor mai putea hrăni spiritual din nervii noștri.

Și încă ceva. Prin șteregerea repetată a comentariilor, îi și protejăm. Lăsăm să se vadă doar fața drăguță a internetului. Dacă aplicăm planul propus de mine, lumea va vedea adevărata față a societății în care trăim și poate ne va ajuta în această acțiune. Foarte mulți prieteni sunt surprinși când le povestesc de ce comentarii sunt nevoit să șterg și de câtă mizerie se poate ascunde în mintea unui om protejat aparent în spatele anonimatului.

În concluzie, țineți minte „Îți mulțumesc! Ești un simpatic! Dudui de simpatie!” 🙂

Un exemplu mai vechi este simpaticul bogdan.

Se mai bagă cineva?