Faza 1

Prin 2016, înainte de alegeri, cumpără cineva de la noi un gadget destul de scump, din ăla care-ți afișează în offline Like-urile unei pagini de Facebook. Surpriza a fost că livrarea era la un sediu PSD din țară. Na, a plătit omul online, a trebuit să livrez.

Dar ce să vezi, după alegeri, pentru că era în termenul de 30 de zile, s-a gândit să facă retur produsului pentru că a avut nevoie de el doar în campania electorală și de ce să nu facă ce știe el cel mai bine și se folosească de sistem ca să mai facă o mică mânărie. Așa că-mi trimite produsul retur și-l primesc zgâriat, folosit, ponosit și într-o stare relativ jalnică.

Ce să facem. Facem proces verbal de recepție și spunem că produsul nu corespunde normelor de retur și-l trimitem pachet frumușel înapoi. La telefon nu mai răspundea pentru că făcuse comanda cu un număr de telefon prepaid pe care cel mai probabil îl folosise doar pe perioada alegerilor. Nici la mail nu răspundea. Așa că l-am trimis frumos înapoi la adresa fiscală.

Desigur că a doua zi primesc un mail cu niște amenințări voalate cu ANPC-ul, cu termenul legal, cu faptul că produsul era întreg și că o să văd eu ce-mi face el mie. I-am răspuns foarte politicos că în cutie are procesul verbal de recepție și cel de constatare, cu poze atașate și cu motivul în scris al refuzului. În plus, i-am recomandat călduros să se ducă la ANPC, doar că, după umila mea știință, ANPC-ul se ocupă de persoanele fizice și comanda lui a fost pe o firmă (ceva de apartament și cu ceva nume legat de energie, desigur). Și astfel am încheiat discuția.

Faza 2

Îmi returnează un client o cameră video auto, o primesc frumos prin curierul trimis de mine și îi virez omului banii în cont. Na, e dreptul lui să se răzgândească.

La câteva zile după mă gândesc totuși să și deschid coletul și să văd dacă mai pot să vând camera aia la resigilate sau ceva. Și surpriză! Era o altă cameră în pachet. Părea camera lui veche cumpărată pe câțiva lei din raft de la supermarket, ambalată în cutia camerei de la noi. Na, mai prinde clientul să-ți dea banii înapoi dacă poți. Asta e.

Surpriza a venit un an mai târziu când respectivul s-a gândit să o trimită în service în garanție la importator. Surpriza lui a fost că importatorul eram tot noi și o țeapă de asta se ține minte destul de ușor. I-am povestit cum că acea cameră figurează ca returnată și că ce are el e fake sau ceva pentru că este imposibil să existe două camere cu aceeași serie. Avem chiar și factura storno și tranzacția bancară prin care i-am virat suma de bani.

S-a supărat și ne-a amenințat că se duce la ANPC. Nu am mai auzit nici de el și nici de ANPC. Din punctul nostru de vedere defectul era rezolvat oricum prin înapoierea banilor cumpărătorului cu un an înainte de a avea o problemă tehnică. 🙂