Bine, s-a inventat cu mulți ani în urmă dar acum mi-am dat eu seama!

Problema gândurilor este că nu vor să iasă din capul cuiva decât cu acordul posesorului. Un om nu spune ce gândește de frică, de jenă sau pentru că este cosntrâns de regulile unei societăți aparent evoluate.

Asta până lumea dă de internet. Pe internet se dezlănțuie animalul din om. Pe internet lumea caută pe google cele mai intime perversiuni sexuale și cele mai ciudate obsesii. Pe internet lumea comentează fără nicio reținere sub protecția aparentă a anonimatului. Pe internet lumea se exprimă așa cum îi dictează animalul din om. Pe internet omul își expune cu nonșalanță toate problemele intime din familie.

Internetul este un mare jurnal comun ce cuprinde viețile tuturor. Este suficient să urmărești cu atenție activitatea unei persoane pe internet și să-i descoperi cele mai ascunse gânduri. Dacă pui la un loc ce a comentat pe site-urile de știri, pe cine a mai înjurat pe blog și ce întrebări a mai pus pe liste poți tipări o carte cu ceea ce gândește acel om.

Am constatat că foarte puțină lume realizează cât de publică este activitatea pe net și cât de ușor poți ajunge să asociezi activitatea respectivă cu o anumită persoană.

Anonimatul ăsta aparent duce la dezvăluirea fețelor nevăzute a celor din jurul nostru. Nu e neapărat un lucru bun..

În concluzie. S-a inventat cititorul de gânduri… se cheamă internet și se bazează pe un anonimat aparent. Nu funcționează cu toată lumea dar cred că rata de succes este destul de mare.