Ați observat? Orice dilemă sau neclaritate am avea, cineva vine și ne aruncă în față un „ne asumăm” de nu vedem. Și gata, a închis discuția. Apăi dacă și-au asumat nu-i cale de întoarcere.

Dar știți? Podul ăla pe care îl construiți o să deranjeze și e prost construit! Ne asumăm, frate! Problem solved!

Dar știți? Decizia aia o să afecteze populația! Ne asumăm, asta e! Caz închis!

Serios, dacă vrei să-i închizi gura unui interlocutor îi trântești un „îmi asum” sau un „ne asumăm” și ai oprit orice discuție.

Astăzi o anumită doamnă Pintea – directorul institutului de sănătate publică a declarat că:

Este inevitabilă apariția cazurilor de coronavirus la școală, toate statele unde s-au redeschis școlile au avut cazuri în creștere, deci vor apărea focare și vor fi cazuri de îmbolnăvire, iar asta trebuie asumat de toată lumea, pentru că virusul acesta există și nu o să dispară odată cu redeschiderea școlilor.

Și dacă nu vreau să-mi asum asta până nu se descoperă un vaccin sau un tratament decent care să evite terapia intensivă, cum facem?

Și dacă nu vreau să-mi asum faptul că ai mei copii riscă să rămână fără părinți, cum facem?

Și dacă nu vreau să-mi asum faptul că ai mei copii riscă să rămână fără bunici, cum facem?

Și dacă nu vreau să-mi asum că ai mei copii riscă să se îmbolnăvească cu un virus mizer și încă necunoscut care poate lăsa urme nasoale, cum facem, stimată doamnă asumat Pintea?

Cum asumarea mă-sii mai pot eu să decid asupra integrității mele și a familiei mele? Îmi asum și mă relaxez? Aștept să văd ce-și asumă loteria vieții în legătură cu familia mea?

Hai să ne asumăm și o variantă în care am o alternativă online.

Hai să nu ne mai asumăm lucruri când vine vorba de alții și de sănătatea lor. Nu ne-ai câștigat la barbut ca să-ți asumi tu viața familiei mele. Nu am nicio plăcere în a-mi juca viața la loteria organizată în niște clase super-înghesuite în care garantat un copil infectat va influența toată clasa și familiile acestora.

Și pentru că cei care nu au copii se cred relativ în siguranță și trăiesc cu senzația că nu vor fi afectați de înghesuirea copiilor în niște spații înguste, las mai jos comentariul Iuliei care însumează perfect viața la birou cu colegi care au copii:

Cele mai urate viroze si pneumonii virale le-am avut cand lucram in birou cu un tata de 2 copii de varsta scolara si prescolara. Aducea fara sa stie cate ceva preparat in „laborator“ de copiii de gradi, 2-4 saptamani eram toti in medical. Copiii n-aveau decat niste muci, noi eram toti semi-morti. Cine a zis ca e ok sa deschizi scolile in pandemie nu a luat inca primul val de virusi si bacterii „mutant“.