Întotdeauna am admirat oamenii creativi. Oamenii care fac și altceva față de ce au învățat la școală. Oamenii care au curajul să facă ceva mai mult pentru că pot.

În acest caz vorbesc de Anne-Marie care a avut curajul să treacă dincolo de job-ul ei de PR și să ne cânte. Mie-mi place foarte mult ce a ieșit.

Eu n-am fost niciodată un fan al rapp-ului românesc. Anne reușește să transforme această piesă într-o melodie. Nu e doar un domn supărat care ne povestește ce nasoală e viața, e și o gagică care dă o notă drăguță piesei.

Adică singura piesă care-mi plăcea mie pe vremuri era Nu mă uita cântată de Racla și Anda Adam. Mi se pare că o voce de fată transformă total melodia.

Titlul acestui articol este în realitate un vers din piesă. Pentru că Anne ne cântă într-un fel despre ea și latura ei de femeie dură. 🙂

Vă invit să ascultați. Mă repet, mie-mi place foarte mult ce a ieșit.

Pe Anne-Marie ați văzut-o și-n making of-ul filmat de mine acum câteva zile.

PS Partea cu picioarele n-am verificat-o. Așa zice ea. 🙂

PPS Eu tot îi recomand să se apuce de cântat dar ea nu și nu. 🙂