Am studiat un pic și am găsit niște clipuri care să exemplifice, într-o formă nederanjantă, de ce un incediu în prezența oxigenului pur este mult mai violent.

De ce avem nevoie să facem un foc?

Trei elemente stau la bază:

  • combustibil (lemn, benzină, textile, carton etc. )
  • o sursă de căldură
  • oxigen

Mai mult lemn sau mai multă benzină și facem un foc de tabără.

Mai mult oxigen adus în ecuație, cu atât mai intens focul. Gândiți-vă la cum vânturați grătarul cu un carton ca să întețiți cărbunii. Practic, acea operațiune mecanică împinge și mai mult oxigen din aerul din jurul grătarului către reacție, către ardere.

Dar de ce oxigenul folosit în medicină e mai special?

Nu este mai special, este același oxigen pe care-l respirăm zilnic, doar că este aproape pur. În buteliile alea avem oxigen pur în proporție de 99% sub presiune, oxigen care folosește pentru tratamentul bolnavilor cu probleme respiratorii încă din anii 1800, nu e o invenție recentă.

Revenind la aerul respirat, după cum am învățat toți la școală, oxigenul este prezent în jurul nostru într-o proporție aproximativă de 21%. Deci nu e oxigen pur ceea ce respirăm noi zilnic și nici ce împingem cu paleta de vânturat către cărbunii încinși și de aici marea diferență între un foc alimentat de aer (oxigen 21%) și un foc alimentat de o butelie de oxigen sub presiune de 99% puritate.

Pentru a exemplifica cât de violent este un foc în care este adăugat oxigen pur dintr-o butelie, aveți clipul de mai jos:

Și în saloane ce se-ntâmplă?

Păi combustibil avem. Fiind vorba de un spațiu locuibil, avem textile, lemne și alte lucruri care pot să ardă.

Oxigen avem sub presiune în niște butelii împrăștiate prin salon.

O sursă de căldură, un reșou, o țigară fumată pe ascuns la baie, o brichetă aprinsă când cauți ceva pe noptieră și avem toate elementele prezente.

Gândiți-vă doar că buteliile alea eliberează oxigen în permanentă, oxigen care nu este inhalat întotdeauna de pacient sau nu în totalitate. Ba, dacă cineva își mai dă masca jos și o lasă așa să atârne sau îi cade în timpul somnului pe sub pătură, mai putem genera și o acumulare de oxigen suficientă cât un foc mic și prăpădit să se transforme în echivalentul unei explozii.

Mai jos un clip publicat de un furnizor de butelii de oxigen pentru clienții lor în care dau exemple practice pe această temă:

Oxigen acumulat, butelii deschise, o sursă de căldură și un combustibil în contact și efectul este instant. Fiind și imobilizat la pat din motive de boală e destul de dificil să reacționezi și să scapi.

Și ce este de făcut?

Greu de zis. Trebuie cumva ca lumea să fie conștientă de această diferență între aer și oxigen și să ia mai în serios măsurile de siguranță, să nu lase butelii deschise și să evite flacăra sau alte surse de căldură. Chestiuni de bun-simț pe care lumea nu prea le respectă.

Avem acest gaz pe nume oxigen, acest element care ne ține în viață în fiecare secundă, pe care-l inhalăm de nenumărate ori pe minut, dar care poate să ne și curme existența datorită proprietăților și în anumite situații.

În buteliile alea nu este aer, este unul dintre elemente care ne țin în viață, în stare aproape pură și sub presiune, element care face parte și din lista celor trei elemente care contribuie la acea reacție exotermă pe nume foc.

Notă: Da, am fost la olimpiada de chimie când eram mic. Bine, n-am ajuns și la aia pe țară pentru că se ținea în același timp cu aia de informatică pe țară. Da, eram un nerd mic și enervant. 🙂