Cumva, pentru mine, lupta asta a producătorilor de televizoare de a pune pe masă o listă lungă și inutilă de specificații cu care să te amețească mă amuză cumva și am ajuns să ignor orice “feature extraordinar” care mi-ar face viața mai simplă.

Specificații?

Eu am redus totul la trei criterii de bază când cumpăr un televizor:

  • Să fie cât mai mare (dar în buget) și să se potrivească cu spațiul oferit de camera unde va fi montat.
  • Să aibă o imagine cât mai bună. Să fie contrastul bun și negrul cât mai negru
  • Să vină cu un kilogram de intrări HDMI. Da, numără-ți ce device-uri conectezi la TV și caută această specificație. Noi avem: media player, DVD player, set top box-ul, Chromecast-ul, xbox-ul și NES-ul. Da, știu, nu există televizor cu atâtea intrări. 🙂

Să fie smart? Nu mă interesează. Practic partea smart este alcătuită de câteva aplicații redundante (gen Netflix, youtube etc) pe care le am deja pe Chromecast combinat cu telefon. Și-mi e mult mai simplu să dau cu degetul pe telefon decât să dau un search cu telecomanda televizorului pe o tastatură pe care o accesez din 4 săgeți.

Ecran curbat? Pentru ce? Să-mi impresionez prietenii 5 minute? Cred că poți să-i impresionezi și altfel cu banii ăia. 🙂 Am citit niște review-uri în care lumea se plângea că imaginea este chiar deformată dacă nu te uiți din poziția potrivită.

3D? Conținutul 3D a eșuat cumva să ajungă în casele noastre. Userul e leneș. Userul ca mine vrea să se trântească pe canapea și să caute un film. Userul ca mine nu vrea să se complice cu ochelari 3D.

4K? Da, merită dacă îți iei diagonală foarte mare. În rest, conținut 4K nu prea consumi și oricum și 1080p-ul este suficient de sharp. Rar găsesc ceva conținut 4K care să merite văzut în 4K.

HDR? Foarte puțin conținut HDR în acest moment. Da, imaginea este mai vioaie și ai mai multe detalii. Dar trebuie convinși și producătorii de conținut să filmeze în HDR.

Control prin gesturi? Mda, e funny până ajungi să dai din mâni prin fața televizorului și să oprești din greșeală desenele animate la care se uitau intens copiii tăi. Am pățit-o. 🙂

Ambilight? Cumva parcă nu-s convins că lumina aia din jurul televizorului sincronizată cu imaginea de pe ecran ar putea justifica banii în plus. Recunosc sincer că n-am trăit niciodată experiența unui film pe televizor cu ambilight. Poate greșesc.

 

Cum aleg eu?

Păi am deja în cap un brand favorit: Samsung. Mi se pare mie că imaginea ecranelor produse ei este una clară și cu contrast bun. Dar am în casă “o plasmă” de la Philips de 11 ani cu o diagonală imensă (ceva peste 130 cm) care merge încă de rupe. Am un Sony “pe LED” cam din aceeași perioadă tot cu ceva diagonală mare. Cumva, până acum, nu am fost fanul unui brand anume.

Brusc, de câțiva ani, am un fix cu Samsung. Dar nu trebuie să vă luați după mine.

Alegerea e simplă în acest moment. Filtrez după Samsung, le sortez după preț, mă uit să am cât mai multe intrări HDMI și aleg primul din listă care se încadrează în bugetul meu și are o dimensiune care se potrivește cu mărimea camerei și mobila aferentă. Cu cât mai mare cu atât mai bun. Te “scufunzi” mai rapid și mai ușor în acțiunea filmului dacă ecranul e mai mare.

Și luați în calcul și cât timp vă petreceți în fața televizorului. E o investiție pe termen lung. Dacă alocați 2-3 ore pe zi asta înseamnă între 12% și 18% din viața voastră activă (luând în calcul 8 ore de somn). Luați-vă ceva durabil și bun.

Alte utilizări

Am un televizor conectat la computerul de jocuri configurat pentru scaunul meu cu volan. Practic, este mai ieftin să-ți cumperi un televizor decât un monitor de aceeași dimensiune. 🙂

Am un televizor folosit pe post de monitor pentru a avea feedback de pe cele trei camere în timp ce mă filmez. A fost mult mai ieftin să-mi cumpăr cel mai mic și cel mai ieftin televizor de la Samsung decât să dau banii pe ceva specializat care costa de 2-3 ori mai mult. Am adăugat și un HDMI switcher cu telecomandă care are opțiunea de Picture in Picture pentru a avea afișate trei imagini simultan de la cele trei camere.