Să mă prezint. Sunt un blogger și un antreprenor în același timp. Trăiesc din filmări, blogging și două magazine online. Am ceva experiență din corporație (11 ani), ceva experiență în online și ceva experiență acumulată în cadrul firmei pe care o posed. Lucrez și de partea clientului final și de partea bloggerului final 🙂 . Nu sunt un nume în domeniul PR-ului, nu am nicio pregătire în marketing și în viața mea anterioară am fost programator pe tehnologie Microsoft.

Am citit și recitit colecția de truisme greșeli ale companiilor, agențiilor și bloggerilor în social media de aici.

Îmi cer scuze pe această cale dar mi se par niște copilării. Mi-am alocat câteva minute să le comentez aici. Generalizările de acest gen nu ajută nimănui. Răspunsurile mele sunt cele cu roșu.

Greselile companiilor in social media

Nu vor sa renunte la limbajul de lemn. – Ăsta e un lucru bun. Ar fi haos dacă fiecare ar comunica așa cum comunică cu prietenii lor. Foarte rar îmi permit sa am o abordare prietenoasa cu clienții.

Ignora social media sau acorda bugete mici acestui domeniu. – Bravo lor! Din punctul meu de vedere al celui care a investit mult prea mult in social media, nu pot decăt să fiu de acord cu ei. Rezultatele nu sunt pe măsură. Sunt rezultate dar nu la nivelul TV-ului. Și sunt rezultate dacă investeși în bloggeri adevărați care înțeleg promovarea așa cum trebuie. Dacă investești în bloggeri vânători de concursuri ai rezultate pe măsură… o listă de vânători de concursuri și atât.

“Daca am 10K Likes pe Facebook, de ce nu am 10 K de produse vandute?” – EXACT! Degeaba îmi vinzi like-uri. Nu se văd rezultatele in vânzări. So, stop it!

Fac o mare confuzie intre brand awareness si vanzarile reale. – Și brand awareness-ul ala tot la creșterea vânzărilor duce într-un final, nu?

Nu stiu sa faca un brief. – Păi nu e chiar treaba mea ca o companie. Eu am o idee/vreau o idee, am un buget si nu e chiar treaba mea să-ți dau o informatie structurată și detaliată pentru campanie. Daca o pot face eu, ce treaba mai am cu tine agenția?

Vor in continuu sa controleze totul. – Știți cum e. Eu plătesc așa că aș vrea să elimin aberațiile de la început ca să nu mă trezesc când e prea tarziu și bugetul cheltuit, nu?

Se lauda excesiv “Brandul MEU E CEL MAI…!” – Păi aia vând, nu?

Nu isi asuma feedback-ul negativ. – Rareori feedback-ul negativ este și real. Sunt cazuri izolate în general generate de neînțelegeri și de o proastă comunicare si de un angajat frustrat sau nepregătit din acest punct de vedere. Și la câtă mizerie este pe rețelele sociale din acest punct de vedere este extrem de greu să faci distincție între trolleri, concurență și feedback-ul real negativ.

Se razgandesc des si nu planifca destul spre deloc comunicarea. – Așa e și în social media, nu? Reacționezi la ce zice majoritatea publicului țintă, încerci să le intri sub piele și poți să termini o campanie cu o cu totul altă idee față de cea inițială, nu? Trăim în epoca vitezei și a comunicării instant, nu?

Intarzie fara sa anunte sau sa justifice plata contractelor. – Profită de ideea „hai să nu-l deranjăm că la anul nu ne mai angajeaza”. E cel mai bine sa menții un business pe banii altora, nu? Intrați peste ei. Trimiteți o scrisoare. Executați silit. Aveți opțiuni.

Au mesaje banale in comunicare. – Ce înțelegeți prin banal? Vrei să vinzi detergentul alături de un bilet la teatru? Nu! Vrei să se înțelegă că detergentul tău scoate 99% dintre pete, nu?

Fac promisiuni pe care nu le onoreaza. – Asta e o afirmatie general valabilă.

Nu au obiective clare si nu isi cunosc publicul. – Dacă afirmația asta ar fi adevărată atunci nu ar mai avea un business nu? Ar inchide si n-ar mai avea nevoie de agentie, nu?

Nu au curaj sa faca proiecte noi pe motivul: “Nu cred ca merge ideea asta. Hai sa facem ce am mai facut.” – Se cheamă „play safe”. Uneori funcționeaza foarte bine.

In loc de concluzie: nu cred in ceea ce promoveaza si se simte! – Asta a fost cam de umplutură, așa… 🙂

Greselile agentiilor in social media

Nu se documenteaza destul nici despre client si nici despre bloggeri. – La cate mii sunt pe piață, nu mă mira. Nimeni n-are rabdare să urmarească și să facă o analiză detaliată a bloggerului din postarile lui de pe Facebook. Cred că nici o armată de psihologi n-ar fi în stare să facă asta. 🙂 About-ul ar putea sa cuprinda tot ce are nevoie o agenție.

Nu stiu sa faca pitch pe subiecte. – Right. 🙂

Uita sa comunice despre brand cand acesta nu are campanie. – Păi presupun că face ce îi spune clientul. Dacă clientul îl angajează să mențină brand-ul și între campanii, presupun ca o va face, nu?

Nu stiu sa gestioneze o relatie interumana. WOW! Poptamas, tu esti?

Nu comunica cu bloggerii. – Ce ar trebui sa comunice cu bloggerii dincolo de comunicatele de presă si anunțuri și evenimente? Să-i scoată la inghețată în zilele de caniculă?

Au senzatia ca doar ele au dreptate. Don’t we all?

Vor doar bugete mari in loc sa gandeasca parteneriate pe termen lung. – Bugetul mare inseamnă că îmi cumperi timpul angajaților mei pe o perioadă mai lunga de timp. Deci invață cum trebuie brand-ul. Deci pot să vină cu idei mișto. Deci pot ajuta la creșterea brand-ului și a vânzărilor pe termen mai lung. Deci parteneriat pe termen lung.

Nu ofera argumentele pentru care nu se pliaza pe bugetul primit. – Nu mai lucrați cu ei. E valabil pentru orice tip de colaborare cu orice firmă.

Nu respecta deadline-urile. – Nu mai lucrați cu ei. E valabil pentru orice tip de colaborare cu orice firmă.

Nu raspund la telefon/emailurile de la bloggeri. – Păi la unele n-ai cum să te mai oprești din râs și la altele din plâns. De aia nu răspund la toate. 🙂

Au un grup restrans de bloggeri cu care lucreaza pe toti clientii. – Better safe than sorry, nu? Am lucrat bine cu el, știu că livreaza -> îl folosesc și la alte campanii.

Nu stiu sa faca un brief pentru un vlogger. – O problemă gravă a umanității. Haide măăă, cum să nu știi să faci un brief pentru un vlogger? Sunt și ei oameni. Trebuie să transmită o idee. E același lucru.

Nu sunt creative. – Nu mai lucrați cu ei. Înseamnă că nu sunt agenție de publicitate. Sunt o agenție de turism.

Nu-i intereseaza sa cunoasca cum lucreaza un vlogger/blogger. – Nu cred că e un așa mare secret. Ați vrea să vină o agenție la voi acasă să vadă cum stați pe Facebook toată ziua? Adică ce să cunoască?

Lasa oameni nepriceputi sa comunice cu bloggerii. – Bloggerii nu sunt și ei oameni?

Fac promisiuni pe care nu le onoreaza. – Nu mai lucrați cu ei.

Au colaborari reactive si proactivitate redusa. – La viteza cu care se mișcă lumea în jur, e destul de greu să ai chestiuni proactive pe bandă. Timpul nu mai e ce a fost acum 10 ani.

Isi doresc pe acelasi buget mai multe lucruri. – Păi nu? Se cheamă negociere.

Nu urmaresc procesul de comunicare. – Asta a fost iar foarte adâncă.

In loc de concluzie: se folosesc de oameni si se simte! – Poptamaș, încetează! 🙂

Greselile bloggerilor/vloggerilor in social media

Gresesc crezand ca sunt infailibili. – Oricine greșește dacă se crede infailibil fie că e blogger, vlogger sau programator.

Sunt aroganti dar nu se documenteaza suficient in colaborarea cu brandurile. – La câtă aroganță am văzut în corporații sau în agenții, nu mi se pare că e ceva specific bloggerului.

Vor sa pastreze produsele primite pentru teste. “Doar aveti, ce mare lucru inseamna un produs pentru voi?”. – Se cheamă troc. Îți fac publicitate și mă plătești în ceva. Un carton de ouă pentru că te promovez în comunitatea mea în care am investit și pentru care am muncit pe brânci atâția ani.

Se supara cand primesc feedback corector. – Nu mai lucrați cu ei.

Sunt neseriosi. Nu se tin de cuvant. – Nu mai lucrați cu ei.

Lasa impresia ca le stiu pe toate fara nicio justificare. – Nu mai lucrați cu ei.

Nu stau la discutii pentru a intelege brieful si scriu postari slabe. – Nu mai lucrați cu ei.

Intreaba companiile: “Am acest proiect. Ma poti sponsoriza?”, dar nu isi dau interesul sa customizeze campania in functie de interesul si valorile companiei. – Ignore them.

Au un limbaj arogant si neingrjit. – Nu mai lucrați cu ei.

Nu isi iau timp sa inteleaga nevoile clientului. – Nu mai lucrați cu ei.

Nu stiu sa spuna “Nu” daca nu are sens colaborarea. – Nu mai lucrați cu ei.

Nu inteleg dinamica client-agentie-blogger/vlogger – Nu mai lucrați cu ei.

Nu critica constructiv. Prefera sa critice inainte sa intrebe ce si cum. – De obicei asta se întâmplă după ce sunt adus la limită de câte o agenție/companie.

Se lauda cu ce rezultate pot genera si nu se ridica la nivelul ofertei. – Nu mai lucrați cu ei.

Nu inteleg responsabiltatea rezultata din a lucra cu un brand. – Nu mai lucrați cu ei.

Lipsa mentalitatii de business si necunosterea notiunilor de marketing. – Nu mai lucrați cu ei.

Nu ofera statistici despre blogul si audienta lor. – Nu mai lucrați cu ei.

Nu au curaj si nu isi asuma sa faca proiecte curajoase. – Bună asta! foarte bună! Încă râd!

In loc de concluzie: vor bani si se simte. – Poptamaș! Nu mă enerva! 🙂