Se dau cinci masini cu același logo pe ele. O cameră lăsată să facă un time-lapse pe marginea lacului Râușor. Ce se gândește un domn de bine care tocmai venise în vizită și el în timp ce eu mă duceam zece metri până la mașină? Să pună mâna pe cameră și să se „uite” la ea. Trăia cu senzația că sigur cineva a pierdut-o și atunci i se cuvine. La întrebarea mea „de ce puneți mâna?” el îmi răspunde că „nu era nimeni aici”. Îi zic că eram acolo la mașină să duc cealaltă cameră și-mi zice „păi dacă stați la doi kilometri de camerăăăă… ce să vă fac”.

Da dragii mei, dacă nu stați lipiți de obiectele voastre riscați să i se cuvină altcuiva. Să-mi mai zică cineva că sunt paranoic cu astfel de lucruri că-l bat! 🙂

Așa că dacă time lapse-ul următor vi se va părea prea scurt, să-i mulțumiți acestui domn stăpân pe domeniul public.