Aparent, nu pentru a anunța o nouă zi și a da trezirea gospodarilor. Cică este o treabă teritorială. Cocoșul, în fiecare dimineață se urcă pe cel mai înalt loc unde poate ajunge și anunță prin cântecul lui suav că acea curte ii aparține dimpreună cu găinile care își desfășoară viața acolo.
Și da, e atât de nesigur pe bărbăția lui încât simte nevoia să facă asta în fiecare dimineață timp de o oră până este clar pentru toată lumea că ce e acolo îi aparține.
Așa că data viitoare când veți auzi „cucurigu”, veți ști că înseamnă de fapt „stați departe de puicuțele mele că vă sparg!”.
PS da, asta făceam dimineața la 6 când cocoșul vecinei își manifesta nesiguranța: căutam pe internet să înțeleg de ce nu a dispărut acest obicei din ADN-UL cocoșilor odată cu apariția ceasului deșteptător.
UN SINGUR COCOS???
amatori…
Sa vezi ce tare e cand casa e localizata geografic intre 2 poiate, fiecare cu 2 cocosi.
‘Colegu’, e timpul sa le aratam strainilor aia ce tari suntem noi aici!’
‘Nu e cam devreme, colegu’?’
‘Ii surprindem dormind pe fraieri, e bine asa!’
‘Nici nu a rasarit soarele, colegu’
‘E bine asa, iti spun’
Si dãi si cântã… iar ceilalti, dupa ce isi revin din socul initial, baga 110% si ei, ca sa nu se faca de râs.
In timpul asta, stai sa te gandesti daca borsul de cocos e tot la fel de bun ca pe vremuri, iar in cazul meu particular, daca ulii sunt si ei early risers…
Cocoșii cântă la 11pm și la 3am. De două ori pe noapte. Știu io de când eram în vacanță la bunici, acumcâteva sute de ani. 😳😳😳