Eu: ies încet și precaut în stradă având vizibilitate redusă.
Ea: mă privește în ochi de la 10 metri distanță și-mi aruncă un claxon din Golful ei negru.
Eu: îi mulțumesc și-mi cer iertare cu o apăsare scurtă dar fermă a butonului care aprinde luminile de avarie.
Ea: la următoarea intersecție face stânga de pe banda din dreapta cu obligatoriu dreapta și se urcă peste mine.
Eu: o claxonez să vadă și ea cum e.
Ea: îmi aruncă o privire plină de ură în timp ce o depășesc și-și bate tărtăcuța cu degetul.
Eu: îi transmit să bată mai tare că poate pornește.
 
Și uite așa ne-am văzut de drum amândoi convinși fiind că am avut dreptate.