Pentru că în general suntem revoltați, supărați și ni se pate că cei cu care vorbim nu se încadrează în standardele noastre, avem tendința să ne aruncăm cu capul înainte. Nu știu dacă este ceva specific nouă românilor sau e doar un cumul de frustrări adunate de-a lungul timpului de o pate dintre noi.
Am trei povești pe tema asa.
Autoritatea aeronautică
M-au contactat să-mi povestească cum nu respet eu legea și cum zborul cu drona neînmatriculată este ilegal. Inițial reacția mea a fost să mă iau de ei și să le explic că legea e proastă și că e absurd ce fac ei.
După vreo trei mailuri schimbate pe un ton destul de rățoit, m-am oprit și mi-am dat seama că n-o să ajungem la nicio concluzie dacă vom continua așa. Am decis să schimb tonul discuției și le-am propus să le fac o vizită. Și treaba asta a fost un succes maxim. Am stat de vorbă cu ei două ore în care am discutat despre avioane, drone și elicoptere. Ne-am expus fiecare doleanțele și am discutat riscurile la care se expun dronacii. Am descoperit că de fapt că aceste reglementări sunt pentru binele ambelor părți și că deja au în plan câteva măsuri pentru a ne ușura viața și a filma fără prea multe probleme. A meritat 100% să schimb tonul discuției.
KFC – angajat nou
Cu toții ne lovim de acești omuleți tineri și timizi care sunt pentru prima oară în fața unei case de marcat și pe care dacă i-ai scos din scriptul afișat pe ecran o iau razna și nu mai știu ce să facă. Am trăit săptămâna trecută o astfel de experiență cu un puști pe care l-am scos din script cu faptul ca voiam menu de 5 strips cu ketchup (nu cu sos de usturoi) și cu dipping fries. A început să se fâstâcească, nu știa textul cu „durează trei minute”, a uitat să strige „dipping fries” la colegii din spate, a uitat să-mi dea pai și șervețele și tremura ca o vargă când mi-a întins tava cu produsele adunate cu greu în vreo 5 minute. 🙂
Cu toate astea, la sfârșit, i-am zâmbit, i-am mulțumit frumos și i-am urat succes la noul loc de muncă. S-a înmuiat tot! Nu cred că mai credea că scapă de o reclamație dură la pachet cu managerul lui. Sunt sigur că a trecut mai ușor peste prima lui zi de muncă. 🙂
Clientul care sună și este pornit
Am cel puțin o dată pe lună un client care se simte păcălit și supărat pe produsul pe care l-a cumpărat de la mine. Știu cum e. Am fost și eu de nenumărate ori în pielea lor și m-am lovit de un zid construit cu grijă de un departament de relații cu clienții al furnizorului. De aceea am mare grijă să fiu drăguț și să le explic din prima că nu trebuie să-și facă griji pentru că pot returna produsul sau că-l înlocuim fără probleme dacă vom constata că aceste este defect. Se liniștesc imediat și discuția continuă pe un ton prietenesc și rezolvăm de cele mai multe ori problema telefonic fără a fi nevoit să-l pun pe drumuri sau să mai cheltuim bani pe curier. De cele mai multe ori este sau o problemă de utilizare sau o problemă care poate fi rezolvată printr-un update de firmware. N-aveți idee cât de bine mă simt eu ca furnizor și cât de bine se simte el/ea ca și client.
Concluzie
Dacă ataci, ceilalți intră în defensivă. Dacă ataci mai rău, ceilalți ajung să atace și ei. Rezultatul este doar un consum inutil de timp și de resurse. Problemele se rezolvă mult mai rapid pe un ton calm și liniștit. Greșelile sunt la tot pasul. Totul este să nu pornim de la premisa că celălalt este răuvoitor. Desigur, sunt și astfel de cazuri dar destul de rare, cel puțin în viața mea de client sau furnizor.
Da, din experiența mea, este mult mai bine să fii drăguț. Lucrurile se rezolvă mult mai ușor. Viața nu este chiar întotdeauna o luptă de supraviețuire.

Poză de pe Shutterstock de aici.
E bine si cum spui tu, insa nu esti obiectiv. E ca si cum as spune ca ar fi ok sa fie vreme faina afara, ca va fi cald, deci mai bine. Eu prestez in mediul din cazul #3 de mai bine de 10 ani si absolut de fiecare data clientul vede suportul ca cel mai mare bau-bau si cel mai bun tampon in care sa-si verse frustrarile si nemultumirile, si ghici cine este de partea cealalta a telefonului? R: O/un random girl/guy, proaspat/a absolvent de facultate sau chiar student, platit cu ~1500ron/luna pe care nu il intereseaza client retention si alte povesti despre good customer service, pentru ca (din pacate) e acolo doar sa dea la numaratoare.
Ceea ce spui tu este caz ideal, intr-o lume paralela, care din pacate nu este (nici macar) constant la nivel macro, la big guys; insa apreciez si iti felicit modul tau de rezolvare. Cum imi place sa spun , noi nu avem probleme , doar situatii 🙂
Nu e bre, generalizezi.
excelent articolul 😉
@Sorin pe alte mealeaguri big boys la fiecare interactiune cu customer service lor au automat review cum a fost totul si cum pot inbunatati.
Clientii sunt porniti ca de multe ori pentru ca nu inteleg cum functioneaza, simnt ca nu sunt bagati in seama destul, doar trebuie sa ii lasi sa iti spuna povestea si se linistesc, apoi poti discuta cu ei.
Ai dreptate, insa iarasi, hai sa ramanem obiectivi. Si pe alte meleaguri, se livreaza pachete cu drone pe cand la noi vine postasul cu bicicleta; deci, despre ce vorbim? 🙂
Lasa Sorine, eu stau in Dublin de vreo 2 ani si postasul vine tot pe bicicleta , crede-ma.
Sorin, te provoc sa livrezi ceva de dimensiuni rezonabile, mai repde ca Tribul sau alt curier pe bicicleta, in Bucuresti 🙂 nu mai tine comparatia cu postasul pe bicicleta.
Intr-o lume ideala asa e.
In realitate ..daca nu urlam nu rezolvam nimic in 80% din cazuri.
Exista si reversul medaliei nu zic nu. Am un caz propriu in care mi-a luat 5 ANI sa ma creada si pe mine cineva de le furnizorul de servicii de internet. 5 ANI! 🙂
Off-topic: folosesc Ad-block, dar mesajul tau, prin care mi-ai cerut foarte politicos sa adaug blogul la lista de exceptii, m-a facut sa iti urmez indrumarea. Foarte fain, bravo!
Multumesc! 🙂
Foarte misto si cat se poate de adevarat. Nu degeaba a ramas din batrani: „vorba dulce, mult aduce”
Buna Razvan,eu muncesc ca curier. Pot sa spun ca oricât de respectos încerci sa fi,oricate eforturi faci sa multumesti clientul tot prost iesi. Esti vinovat daca produsul nu este bun,esti vinovat daca costa prea mult,esti vinovat daca costul de transport este prea mare si in general esti vinovat de tot din principiu,asa doar pentru ca esti curier. Un client mi-a spus foarte clar ca el are o problema cu curierii oricare ar fi ei si oricare ar fi firma de curierat. Părerea mea este ca la noi,din păcate,nu exista respectul fata de munca celui de lângă noi. Fiecare meserie isi are importanta ei,deci trebuie sa ne respectam.
Mesajul articolului ar trebuii sa ruleze pe TV ca restul mesajelor de interes public, si la radio cand conducem…
Articolul tau e bun de recitit din cand in cand, pana ne intra bine in cap si in obicei 🙂 In timpul facultatii am lucrat si eu intrun departament de suport tehnic (mai putin la telefon, in general pe email) iar acum tot relationez cu alte persoane toata ziua. Conteaza foaaarte mult cum te exprimi, cum zici – nu doar ce zici. Si da, zambetul se „simte” si la telefon si duce o discutie agresiva pe taramuri mai frumoase 🙂
Toti avem zile mai proaste, iar stresul e peste tot. Dar daca ne amintim ca suntem oameni si ca avem in bagaj si ceva empatie si ca cei din jurul nostru sunt tot oameni, lumea fi mai frumoasa! Ca in exemplele tale.
Tonul face muzica….sau invers.