Dacă vreodată lumea va fi a mea și voi fi nevoit să mă plimb de-a lungul și de-a latul, mai ales de-a latul în mod controlat, în lumea asta mare și voi avea nevoie de 500 de cai putere și de o autonomie (cel puțin teoretică) de 500 km și o viață de invidiat la bordul unui bolid, cu adevărat bolid nu cum sunt passaturile catalogate la știrile de la o oră de mare audiență, această lume va fi explorată la bordul unui BMW i4 M50, un „mic” upgrade de la i3s-ul căruia încă-i plătim ratele la o bancă de succes.
Frate, soția încă nu știe, dar mașina asta mi-a trezi pasiuni ascunse sub o pătură a electricității, pasiuni legate de mașina mea de suflet: Subaru Impreza STI. 300 de cai frumoși ce-mi zguduiau rinichii pe drumurile patriei. Acea mângâiere fină oferită de o mașină de raliuri pe drumurile acestei țări ce duce lipsă de autostrăzi.
A fost dragoste la prima accelerare și căsătorie din aia trainică la prima curbă dintr-un lung șir de serpentine. Puterea unui motor electric de 500 de cai, nu știu dacă am mai zis, combinată cu niște mecanisme care înfing niște gheare în asfalt în acele de păr transformă mașina asta într-o rachetă cu dinți ce mușcă cu nesaț din asfalt. Na, acum îmi și imaginez o rachetă cu dinți. 🙂
E o mașină care mi-a creat o mare problemă. Știu că o vreau, știu că este the one dar nu știu dacă am nevoie cu adevărat de un asemenea monstru. Un monstru ce trebuie să înlocuiască un BMW i3s, o mașinuță chic, gândită din start pe post de mașinuță electrică de oraș, micuță și cochetă, o mașină care arată încă din viitor cu tot designul ei nepopular printe împătimiți. Da, e o problemă. E complicat să o vând în familie ca mașină de familie, e complicat să am un pitch în care să expun avantajele unei mașini de 500 de cai pentru vânzoleala zilnică și plimbatul prin țară pe la prieteni și familie.

OK, dar poate autonomia va fi un avantaj!
Da, ăsta ar fi un argument excelnt, mai ales că trâmbițez cei 500 de km peste tot unde mă duc. Nu am răbdare și viața e prea scurtă să stau după autorități și alți factori să construiască o infrastructură de încărcare senzațională. Prefer să aleg eu o variantă care să mă ducă cât mai departe fără să depind de un șir întortocheat de decizii și un sistem fără sfârșit de implementare din România.
Dar, fiind o mașină de 500 cai este foarte greu să o conduci în modul economic. Noi real, eu și partenerul meu Radu, am obținut o autonomie de 309 km. Și e greu, frate, să te abții să nu apeși mai mult de 10% din pedala de accelerație. Și nici nu știu dacă am posibilitatea să obțin cei 500 km autonomie dacă merg pe modul ECO. Nu am apucat să testez în timpul scurt pus la dispoziție, dar presupun că o metodă de a obține acest număr de kilometri există și o voi putea aplica la un moment dat la un drum lung.
Ești nebun! Există alternative cu autonomie asemănătoare mult mai ieftine!
Da, este corect. Există aceste două opțiuni evidente: Meștermobilul și KIA EV6. Pardon! Hyundai Ioniq 5 și KIA EV6. Pe primul automobil l-am condus ieri și azi, pe al doilea îl voi conduce mâine juma’ de zi. Da, avem zile în care conducem dimineața un monstru electric și după prânz altă minunăție electrică, treabă ce va amesteca un pic impresiile și va influența un pic entuziasmul sau dezamăgirea cu care scriu depre mașina de dimineață.
Dar, da, sunt ușor nebun. Dar mă gândesc că e ce trebuie ca autonomie și că dacă-mi doresc cu adevărat voi reuși să scot cei 500 km la un moment dat și că e o jucărie excelentă pe partea de thrill, thrill ce-mi lipseste de cand mi-am vândut sufletul meu de 300 de cai. Și nu, nu credeam că va exista pe lumea asta un automobil electric ce va reînvia sentimente de multă vreme îngropate într-un colț de suflet, sentimente stârnite de cele patru roți ce împing cu nesaț asfaltul în spatele mașinii.
E, totuși, ceva ce nu-ți place la ea?
Da, nu neapărat că nu-mi place dar cel mai mult mă împiedică: prețul. În varianta care-mi place mie este destul de scumpă dar nu în sensul că e prea scumpă pentru ce oferă. Este scumpă pentru un pitic pe creier ce trebuie liniștit.
Ar mai fi faptul că e un pic mai joasă, nu în sensul că nu poți să treci peste bumperele de pe stradă, dar ai avea niște probleme în vârf de deal pe un drum de macadam ce urcă pieptiș dintr-un drum mai lin. Și ar mai fi niște chestiuni legate de reglarea intensității climatizării ce implică niște interacțiune de tip touch.
Bine, ambele lucruri nu sunt cu adevărat un deal-breaker, dar sunt singurele chestiuni nasoale pe care le-am descoperit în scurtul timp pe care l-am petrecut în comun.
Ah, mai este sunetul simulat de motor. Bine motor de rachetă hipersonică. Sunet ce nu-l poți dezactiva, sunet care te deranjează ințial, sunet care te duce pe noi culmi de fericire atunci când lași greutatea piciorului să acționeze acea pedală a fericirii. A fost cu love and hate inițial, dar a rămas într-un final cu love.
Și? Îți cumperi? Este mașina de famile pe care ți-o dorești?
Nu știu încă dacă o cumpăr. Vorbim mâine dimineață după ce citește soția articolul. 🙂
Dar este extrem de tentant mai ales că pot cumpăra imediat modelul BMW i4 M50 pe care-l testăm acum în #rocharge versus KIA și Meștermobilul care are fi disponibile peste vreo doi ani pentru livrare. Și-mi doresc i4 din ziua în care am primit i3s-ul acasă și s-a anunțat i4 exact când minunăția roșie era coborâtă de pe platformă.
Dar, da, încăpem doi părinți și doi copii cu bagaje de două săptămâni. Aici nu avem o problemă!
Revin! O să fie forte complicat, în capul meu cel puțin.

Și cum de se-ntâmplă toate astea?
Se-ntâmplă pentru că oameni din companiile de mai jos au crezut în proiect, viitor și cel mai important în noi și puterea noastră de prelucrare a informației.

este un proiect susținut de
Green Partner
Mobilizat de
Pus pe șosea de
Încărcat de
Tehnologizat de
Partener media
1 comentariu