O nouă zi, o nouă cafea de dimineață, o privire rapidă pe facebook (cam de juma de ora 🙂 ), o mică bârfă cu colegul de vis a vis și pe la 10:30 încep și eu ziua de lucru la Microsoft.
Ce avem noi astăzi? Nimic stresant sau care să nu poată fi amânat pe luni sau chiar marți. O conferință telefonică la ora patru cu niște băieți din Africa de Sud, după care weekeeeend!
Mbineee, să ne concentrăm pe conferință… ah, iar eGovernment… m-am plictisit de subiectul ăsta. Cine participă? Ceva șef de pe la Microsoft Africa și ceva director de agenție guvernamentală tot din Africa. Parcă era o melodie, ceva cu Hello Africaaaa a lu’ Dr. Alban. Ah, da! „hello Africa tell me how you’re doing”! 🙂
Dar nu e frumos să faci asta într-o corporație americană. La americani n-ai voie să te sui în lift dacă e o femeie singură că se consideră hărțuire. Nu mai zic de un fost coleg care i-a spus unei alte colege „Hello, how are you” într-o dimineață și la prânz era chemat la HR. Răzvan! Scoate-ți melodia din cap!
Se face prânzul. Ieșim scurt două ore la masă. Revenim la birou, mai bem o cafea, facem o ședință scurtă în care mai bârfim încă un pic și ieșim pe balcon la o țigară. Mă uit liniști la ceas… era ora 16:01. Conferință! Ora patru! Africa!
Mă reped la telefon, apăs pe butonul scurtătură ce mă pune-n legătură cu centrala de conferințe, sună…
Voce suavă de robot: Welcome to Microsoft conference center. Please enter your confcall acces code and pres # sign.
Eu în gând: Ah, shit! Unde era codul? În meeting-ul din calendar… hai cu outlook-ul lui tataaaaa… deschide-teeeee. Iată-l!
Eu la taste: bip, biip, bip, biiip și #
Voce suavă de robot: Your conferece access code is invalid. Please try again.
Eu în gând: ceva urât de tot… :). Întârziasem 5 minute deja și țineam niște oameni destul de importanți în așteptare și nici nu aveau ce să discute fără mine.
Eu la taste: biip, biip, biip, bip și #
Voce suavă de robot: please say your name after the beep followed by # sign
Eu din voce: Răzvan from Romania
Sunt conectat și se aud două voci serioase care discutau în engleză. Era 16:06. Mă bag și eu în vorbă și mă gândesc să salut politicos și să-mi cer scuze pentru întârziere. Și ce zic? „Hellooooo Africaaaa tell me how you’re doing” Dar știți cum? Exact pe tonul și melodia lui Dr. Alban. Moment în care s-a făcut liniște pe fir. M-am uitat cu atenție la telefonul meu. Pe ecran scria „connected”. Shit! Să vezi ce mi-o iau! Ce-a fost în capul tău Răzvaneee! Moment în care cei doi au izbucnit într-un râs isteric spre marele meu noroc. 🙂
Genial!