Din seria „nu-nțeleg de ce mai am prieteni”, astăzi despre muzică și volumul la maxim.
Am obiceiul când e frumos afară și conduc o mașină mișto să dau muzica tare (cu geamurile închise) și să mă desprind de lumea din jur. Într-o zi am avut plăcerea să conduc mașina unui coleg. Am dus-o la birou și m-am gândit să-i fac o surpriză. Nu, nu i-am spus că am parcat-o într-un pom. 🙂 Am parcat-o frumos la subsol, am selectat Metallica pe super sistemul lui audio, am dat volumul la maxim și am oprit motorul. Sistemul era atât de șmecher încât pornea melodia de unde a rămas.
Am urcat la birou, i-am înmânat cheia cu un rânjet ascuns și am așteptat. Pe la prânz a coborât până la mașină.
Când s-a întors avea părul vâlvoi și era un pic roșu la față. Oare nu i-a plăcut melodia? 🙂
Tu chiar nu te lasi! :)) nu iti mai plac prietenii? ;))
Nu, vreau sa ma izolez si sa ma fac pustnic. 🙂
ce i-ai lasat si la ce minut? 😀
Cred ca era Enter Sandman dar nu mai stiu pe la ce minut ca se-ntampla acum 8-9 ani. 🙂
Stift de scula. Al meu indiferent la ce nivel opresc sonorul la repornire pleaca de la cat e setat.
Nu esti bun pentru glumele mele. 🙂
mai fac si eu poznai de genul :))
Foarte tare ideea. Din cate am citit pe blog iti place sa te tii de şotii. Tine-o tot asa!
simpatic, dar pana si reno-ul meu stie sa reia piesa de unde s-a oprit dar la volum moderat 😛 Se vede ca-i mai veche povestea 😀 Pentru cei ca tine s-a introdus acel feature de control al volumului.
Orice casetofon respectabil ar porni la un volum decent, indiferent la cat l-ai lasa cand l-ai stinge. La Corsa mea porneste la cat il las, la Passat porneste la un volum standard, pe ambele casetofoane din fabrica.