Deși nu pare, eu sunt în general un tip destul de antisocial. Trebuie să fiu într-o anumită stare ca să mă împrietenesc cu cineva, trebuie să fie soare afară amestecat cu o umbră de nori ca să socializez cu străinii și să nimerești exact momentul între două gânduri relaxante ca să pătrunzi în sufletul meu.
De când s-a deschis Mega Image-ul de lângă mine, patronul de acolo, un grec, tot încearcă să fie drăguț cu mine. Își întrerupea convorbirea telefonică ca să mă salute și îmi zâmbea ca unui vechi prieteni de fiecare dată. Eu răspundeam în felul meu politicos: mrrr bună seara. Și-mi vedeam de cumpărături. Văzând că n-am nicio reacție, a început în timp cu „Bună seara! Ce mai faceți?”. Eu politicos cum mă știți: „Mrrr bună seara! Mrrr bine, mulțumesc!”. Cred că l-am adus la disperare. El voia să mă trateze ca pe vecinul lui, ca pe prietenul lui care cumpără de la el și locuiește dincolo de gard. Cam așa pe modelul grecesc un pic enervant. Eu nimic. Eu puternic. Eu nu vreau prieteni greci. Eu vreau să plătesc și să-mi iau produsele și să plec. Eu nu vreau nimic altceva.
În seara asta în schimb a dat lovitura. Tipul vorbește foarte bine românește. Mă duc la casă, înșiruiesc frumos berile și alunele și mă pregăteam să-i răspund cu mulți de „mrrr”. Și începe… dumneavoastră sunteți cu Subaru ăla Impreza STI (pronunțat ca la carte es ti ai). Deja rânjetul meu începe să prindă contur. Elimin mrrr-ul din ecuație și zic pe un ton vesel „da”. El zice: cea mai bună mașină. Am fost copilot pe una ca asta în raliul Greciei. Deja eram pe jos. Și am remarcat și că v-ați schimbat eleronul și aveți și blow of valve. Deja mă culegeam din corzi. Alunecam ușor în spatele casei de marcat. Eram în culmea fericirii. A reușit să mă cucerească instant. Știu că e o tehnică de vânzare pe care o aplic și eu cu succes. Știu că m-a studiat până n-a mai putut ca să mă cucerească. Dar tot încântat sunt! 🙂
Și eu acum ce fac? Pot eu să cumpăr de la alt magazin? Poate să fie și alt Mega Image că eu tot la al lui o să mă duc! A reușit să mă fidelizeze. Oricum, cred că am fost cea mai grea cucerire a lui. Se citea în privirea lui triumful după zile întregi de eșecuri. Era fericit! Mâine o să-i spun că știu și eu câteva cuvinte în greacă. Grecii sunt destul de încântați de asta. O să-i arăt și eu lui! 🙂
Hah…… Super eleganta faza.. Grecul, un psiholog fin…… 🙂
Ştiu eu! Kalimera!