Bloc cu ceva curte și câteva locuri de parcare.
-Nu ați închis poarta de la garaj!
-Este corect!
-Păi de ce nu o închideți?
-Nu prea știu cum!
-Cu telecomanda primită de la administrator! (deja fumega).
-Nu am nicio telecomandă de la administrator, imi pare rău.
-Și cum ați intrat cu mașina?
-Nu am intrat. Am parcat în stradă și nici măcar nu locuiesc aici. Sunt în vizită.
-Vă bateți joc de mine! De ce n-ați spus așa de la început!?
-Ce anume?
Moment în care s-a întors pufaind și a plecat.
Numele meu este Razvan și am descoperit că-mi place enorm să-mi bat joc de băgăcioși :).
Si-o merita. E de notat in manuale. Dar nu totdeauna avem inspiratia de moment. Pentru ca, in cazul de fata, tocmai inspiratia de moment e savoarea. Nu ai gresit cu nimic. Nu ai inchis poarta, nu ai telecomanda, nu stii cum se inchide. Poate ca si eu as fi raspuns cam la fel. Dar, ardelean fiind, spontan ca melcul, as fi dat replica savuroasa urmasilor bagaciosilor. Sau urmasilor urmasilor bagaciosului. In veacul vecilor.
Off topic. Citim, imaginam contextul, radem sau, dupa caz, zambim. Asta nu inseamna ca nu savuram. Sau ca nu deschidem cu curiozitate site-ul, sa vedem cu ce ne mai delectezi. Doar suntem mai zgarciti in comentarii. Iti dau o idee, mai presara si cate o intrebare prin postari. Ne vei forta sa iesim din hibernare. Ai nevoie sa stii ca existam, asa cum si noi avem nevoie de postarile tale. Chiar daca nu o aratam. Numa’ bine.
Subscriu. Intru zilnic de cateva ori sa vad ce mai postezi. Nu comentez prea des dar apreciez tor ce faci.
Mulțumesc! Mi-ați făcut ziua! (bună :))
Si eu 🙂
Super tare ! Bravo :))))
De bună seamă „bună ziua” costă ceva bănuți !, pentru că nu-i așa ?!, în ziua de azi totul costă. Și posibil că individul nu avea bani sau nu era dispus să plătească ceva pentru acest „concept învechit”, de a saluta pe cineva. Sau poate și-o fi uitat telecomanda în fotoliul în care clocește toată ziulica și deci nu avea cu ce să schimbe canalul, considerînd că această surprinzătoare întîlnire este ceva scenă din ceva telenovelă… Și de fapt întîlnirea fiind una cît se poate de reală !!!
Păi și pe indivizi de ăștia merită să le spui măcar și „bună ziua” ?
Tare de tot :)))
Te urmăresc de câteva luni și tre ‘ să recunosc că îmi place mult ceea ce văd și ce citesc. Respectele mele,voi rămâne un cititor fidel. 🙂
A nu da bună ziua este un fel de sport național la noi.