Treci de vamă, în sfârșit depășești cele două tiruri pe o porțiune cu bandă discontinuă, treci și de coloana de trei case pe roți, ai drumul deschis în față, nimeni pe drum, simți în sfârșit că o să ajungi la timp și ai drumul liber în fața ta și la câteva secunde auzi… tata, trebuie să oprim că fac pipi… Și în timp ce copilul tău se împrietenește cu o tufă în spatele unui copac, caravana de trei rulote trece cu un huruit înfundat pe lânga mașina ta. 🙂

Plaja fierbinte, lamzac-ul pregătit ancorat în umbra firavă a umbrelei, te arunci pe perna de aer trăind cu fiecare mușchi senzația de relaxare, pornești audiobook-ul favorit, începi să te pierzi în lumea imaginară deranjat poate doar de briza mării și după 30 de secunde o voce pătrunde relativ strident în lumea ta și spune: tata, vreau și eu gogoși de la nenea ăla. 🙂

Fugi de la piscină, lași copiii în grija soției și a prietenilor, te arunci în patul primitor și moale, te lupți cu gălăgia de afară și o transformi într-un zgomot de fond liniștitor în capul tău, aluneci ușor într-un vis calm și plăcut tulburat doar de niște bătăi în ușă din ce în ce mai inisistente… copilul tău a uitat cartea în cameră. 🙂

Și uite așa, în acest moment, scriu acest artic

[1 minut de pauză]

…mă scuzați, celălalt copil a venit până în cameră să mai ia încă un pufuleț din punga de pe pat. Nu, nu a vrut să ia punga cu el la piscină… 🙂

Acum îmi e și frică să mă duc la baie sau să mă ating de pat. Aud niște pași pe scări. 🙂