Te-am urât! Erai peste tot! Nu scăpam de tine nicăieri. Te auzeam dimineața pe plajă în zori. Visam nași care mâncau savarine. Voiam să fug de tine. Mă ghidam de soare pentru că nu aveam o busolă amărâtă. Fugeam de tine cât puteam. Te-am urât în fiecare dimineață în drum spre grădiniță. Te ascultam pe repeat uneori și 20 de minute când era aglomerat. Copilul meu nu știa altă melodie. Era distracția mea de dimineață în fiecare zi. Doar în weekend scăpam de tine.
Între timp a intervenit ceva. Te vreau înapoi în viața mea! Promit că o să ascult melodia și o să mă bucur de ea. Promit că voi alunga toate gândurile negre care au legătură cu tine. Promit că nu dorm! Fac ce vrei tu! Numai convinge-l pe copilul meu că Gangnam Style este o mizerie. Convinge-l că papagalii aia colorați nu cântă și aia nu e muzică. Te rog eu frumos fă-l cumva să nu mai vrea melodia asta pe repeat în drumul spre casă… mai ales când mai sunt 125 km până acolo! Întoarce-te în mașina mea… te roooog! 🙂
OMG… asta ma asteapta si pe mine? al meu inca n-a descoperit muzica, e la stadiul de cantecele de gradinita gen „Alunelu, alunelu hai la joc…” Oricum… sufar alaturi de tine! 🙂
Buahahahahaaaaa! Nepotelul Mihnea rulz!
:)) Spune sincer, credeai ca iti va fi dor de Conector???
Niciodata! 🙂
:))) genial. tie ti se potrivea zicala aia care spune sa zambesti si atunci cand e rau pentru ca MEREU e loc si de mai rau 😀
Hahahaha, ce mai sincer articol ever!
Hi hi.. si ale mele mici tot asa. Sa nu mai zic de apa Loredanei 🙂
Stai sa vezi cand creste mai mare si iti canta parazitii. Sa vezi atunci tragedie 😀
Razvan, nici nu stiu daca sa rad sau sa plang. Noi am ascultat tot drumul din Thassos si pana in Romania, anul trecut la prima noastra escapada in Grecia o singura melodie pe repeat (14 ore, da?!?): Bendeniz – Kirmizi Biber este prima melodie din albumul Putumayo – Turkish Groove.
La a doua escapada in Thassos, tot anul trecut, in august, am ascultat, tot pe repeat, o alta melodie (drumul dus-intors, plus drumurile facute pe insula spre plaje): Sh-boom a trupei The Chords, pe care mezinul a recunoscut-o din soundtrackul Cars. Inca o mai ascultam si acum. Tot pe repeat si ma mir ca nu a clacat CD-ul cu pricina. O poti asculta aici: http://www.youtube.com/watch?v=bHbmYBzBBSw
Si zic ca nu stiu daca sa rad sau sa plang, pentru ca, no matter what, chit ca le-am ascultat pana la obsesie, parca totusi sunt de departe mult mai normale decat orice Connect-R sau Gangnam Style :))))
A mea la 6 ani ascula Elvis si Michael Jackson, ma pot considera norocos 😉
Al meu asculta numai Dance FM, altfel se duce pe jos la gradi 😀