Că al meu așa arată. Nu mai știu pe unde să mă strecor, ce străduță să mai abordez și ce strategie să mai adopt ca să mă feresc de mașinile de școală.

Am și marele ghinion să stau pe o porțiune de stradă care are în ambele capete intersecție din aia cu prioritate în curbă.  Și nu vă imaginați câtă instrucție fac instructorii cu elevii lor în intersecțiile respective. Se opresc să studieze dunga neagră de pe semn, să analizeze intersecția și triunghiurile de pe celelalte străduțe și să facă o compunere pe tema cine și de ce trece mai întâi. Și cel puțin o dată la două zile întâlnesc 5-6 mașini de școală în intersecțiile alea care vin din direcții diferite. Zici că-i manifestație. 🙂

Și am încercat și pe străduțele laterale și e mai rău. Sunt peste tot. Nu merg după un tipar prestabilit. Ba mai mult străduțele laterale înguste sunt și o oportunitate unică să exerseze parcarea laterală. Vă zic, este mai rău decât să te întâlnești cu mașina de gunoi care a venit la colindat.

Și când e zi de examen este dezastru. Din fericire pentru mine își stabilesc sediu pe alte două străduțe. Nenorocesc pe alții. Sunt parcate mașini de școală toată ziua pe trotuar, în trotuar, pe benzi, în intrările în curți și pe spațiul verde. Îmi e greu să mă strecor și cu trotineta pe acolo. Îmi e milă de vecinii mei de cartier. Și partea cea mai nasoală este că atunci când dau proba merg încolonate vreo 5-6 mașini în spatele celui care dă examen. Și nu ai cum să-i depășești că stau lipiți ca un tren în Gara de Nord. Și mai trec și pe roșu ca să nu se piardă de cei din fața lor cu elevul la volan, desigur.

În concluzie, doar eu am problema asta sau e la fel în toate cartierele? 🙂

PS Da, și eu am făcut școala și și eu am încurcat pe alții. Știu că nu există altă soluție. Dar trebuie să mă plâng și eu cuiva! 🙂