Când o vorbă aruncată în vânt și niște ambiții persoanle schimbă lumea în care trăim, când zvonurile aruncate aiurea pe internet se rostogolesc în valuri și devin certitudini în lumea unora și atunci când o tehnologie este denigrată fără nicio bază științifică se ajunge la un nivel în care o companie internațională este nevoită să-și concentreze eforturile spre a contracara niște vorbe în vânt.

Da, am participat astăzi la o conferință online susținută de Huawei în care PR-ul lor încerca să oprească acest val de informații inutile îndreptat împotriva companiei.

Sunt sigur că ați observat că în ultimele săptămâni am o colaborare cu Huawei pe această temă și cu cât mă implic mai mult cu atât mă îngrozesc mai mult despre cât de rapid și ușor este să degradezi imaginea unei companii în ochii publicului modelând niște mesaje care să se potrivească cu ideile unor grupuri de oameni specializați în modelul „gică contra”.

Unul dintre zvonurile pe care se bazează acum deciziile exclusiv politice la nivel European este cel legat de securitatea infrastructurii bazate pe produse 5G. Ne-au prezentat certificate emise de companii independente care afirmă că nu sunt probleme în această direcție. Ne-au povestit cum au pus la dispoziția unui guvern codul sursă folosit pe echipamentele lor spre studierea acestuia. Practic, nu există nimic care să susțină aceste afirmații pe lumea asta.

Huawei există pe piață de ani de zile și au soluții implementate la toți operatorii din Europa (inclusiv în România), dacă ar fi existat astfel de probleme nu credeți că ar fi fost un scandal cât casa? Serios acum.

Dar? Nu e companie deținută de guvern? Se pare că nu. KPMG ne prezintă structura de acționariat de mai jos din care reiese că este o companie 100% privată.

Huawei este acum o companie internațională. Din 2005, veniturile Huawei din vânzări în afara Chinei au depășit piața chineză. În 2005, veniturile din alte țări au reprezentat 58% din total. În 2006, au reprezentat 65% din total. În 2007, au reprezentat mai mult de 70% din total. Timp de trei ani consecutivi, veniturile Huawei de peste mări au depășit piața internă.

Și e nasol. Dacă în România operatorii de servicii mobile vor fi obligați să-și schimbe infrastructura anterioară care susține vechile sisteme de comunicații va fi jale și pentru companii și pentru noi care vom achita, într-un final, nota de plată. Conform proiectului de lege, dacă un furnizor de echipamente 5G nu obține autorizație, operatorii vor fi nevoiți să elimine complet partea de infrastructură care poartă amprenta acelui furnizor, iar costurile acestui proces vor fi suportate de consumatori în final, consumatori nu neapărat de servicii de date ci și din alte industrii care vor fi afectate.

Cât despre contribuția Huawei în România, las mai jos câteva cifre:

  • în 2018 valoare dărilor către stat (taxe și impozite) a fost de 83 de milioane de eur (dublu față de 2014)
  • anual subsidiara Huawei din România contribuie la PIB cu peste 200 milioane de euro
  • în România compania are peste 2.200 angajați și susține alte 4.000 de locuri de muncă din rețeaua de parteneri

Mai jos un infografic pe tema asta:

Dar celelalte state din Europa ce zic? Poate ei știu mai bine.

Sau poate că nu. Mai jos câteva articole pe tema referitor la ce cred guvernele despre Huawei și 5G în țările lor:

Și toată povestea pornit de la administrația americană care are alte planuri pentru această lume în care trăim și în loc să ne concentrăm pe evoluția tehnologică, ducem o luptă la nivel politic cu cine e mai mare și mai frumos și mai devreme acasă.

Brusc, o companie apreciată de publicul larg pentru partea vizibilă pe care o reprezintă telefoanele inteligente, apreciată pentru smartphone-uri performante la prețuri rezonabile, ajunge să se lupte cu o invazie de informații denigrante.

Și apropos de proiectul de lege din România pentru implementarea 5G, voi reveni vineri cu o comparație cu proiectul de lege din Germania pe același subiect dar mai bine gândit. Avem surse de inspirație, avem companii, avem oameni tehnici în România care ar putea să ajute la definirea unor standarde și strategii dincolo de cele patru criterii expuse acum care nu au nicio legătură cu tehnologia și securitatea datelor.