Nu știu dacă vă pasionează subiectul dar poate vă interesează să mă vedeți pe mine . Sunt la rubrica 5 THINGS .
Am să-mi permit să-i citez: “Fara scenariu, fara desfasurator, fara pregatiri, fara multe “duble”, cu putine resurse, cu invitati “luati pe sus” si pusi in fata camerei si cu mult entuziasm. Asa s-a nascut prima filmare a “the Web Show” – o emisiune lunara despre Internet.”
Și așa a fost… m-au ridicat pe sus, m-au târât prin nămeți, m-au pus în fața camerei și mi-au zis: “spune-ne cinci lucruri mișto despre Nokia N900″. Rezultatul în filmuleț:
(video)
Dacă mă vede Porumboiu mă face vedetă-n următorul film .
și am fost în sală la lansarea filmului „Polițist, Adjectiv” regizat de Cornel Porumboiu. Nu știu cui să-i mulțumesc pentru acest lucru și atunci îi mulțumesc lui pentru că nu s-a apucat de fotbal (deși când era mic era destul de bun la acest sport). Sunt mândru că-l cunosc și și mai mândru că i-am văzut creația. Tot filmul este o construcție genială a unei stări de spirit care să te facă să apreciezi finalul la adevărata lui valoare.
De fapt tot filmul este format din scene care te aduc într-o stare de bucurie sau disperare pentru cele câteva secunde ce conțin ideea secvenței. Cel puțin faza în care Cristian polițistul vine acasă și încearcă să mănânce în timp ce soția ascultă foarte tare o melodie despre dragoste, te face să vrei să te ridici să închizi muzica și să ai un pic de liniște. Cu toate astea fără aceast fundal enervant seria de glume ce a urmat nu ar fi avut același farmec, ba chiar nu ar fi stârnit decât un zâmbet în colțul gurii. Așa în sală s-a râs cu poftă.
O altă picanterie a filmului este personajul Nelu. Este cel care îi da substanță personajului principal. Este reprezentatul realității. Este cel care-l aduce cu picioarele pe pământ pe Cristian și implicit pe spectatori.
În final am să vă rog, chiar dacă aveți ocazia, să nu vizionați acest film acasă pe calculator sau pe televizor pentru că-și pierde cel puțin jumătate din farmecul promis. Trebuie să fii acolo, să stai pe scaun, să nu poți pleca și să nu poți reacționa. Trebuie să suferi alături de personaje ca să te poți bucura de această capodoperă.
Cam asta cred eu că a vrut „să spună autorul” Vă invit să vedeți și voi filmul… merită din plin!
. Sunt la rubrica 5 THINGS 
