On 07.02.2012 / funny
Într-o zi, un coleg s-a dus la masă și nu s-a mai întors. A fost un mod simplu de a-și da demisia.
A doua zi când ne-am dat seama că nu mai apare, ne-am gândit că a fost cam ciudat faptul că a dat mâna cu toți înainte de a se duce să ia prânzul. Și parcă ne-a spus și câteva cuvinte fiecăruia. 
Era în perioada de probă și nu semnase nimic. Nu i-a plăcut de șefa lui de pe atunci și a fost modul lui elegant de a demisiona.
Am plecat la masăăă!
On 06.02.2012 / da casa, iphone
Adevărul e că sunt fan frunzărit telefonul în pat înainte de culcare. Că mai citesc, că mă mai dau pe net, că mă mai uit la un film sau mă mai joc un pic. Partea cea mai nasoală e cu ținutul acestuia în mână când lenea intervine printre rânduri.
Așa că s-a inventat încă un suport ridicol pentru iPhone. Suportul de podea. Adică are o bază jos și un braț lung și flexibil pentru susținerea telefonului într-o poziție comodă în dreptul ochilor. Dacă n-aș ști că se va pierde prin maldărul nesfârșit de gadget-uri din casă, mi-aș și cumpăra.
Problema este alta, cine dă pagina la e-book? John?
Detalii aici. (35 USD)
On 06.02.2012 / online
M-am tot abținut să scriu despre evenimentul săptămânii. Am avut așa o reținere. Rareori scriu despre subiecte controversate. Nu-mi place să supăr pe nimeni și în general nu mă bag în astfel de polemici.
Dar ce am văzut săptămâna trecută m-a îngrozit. Oameni care au fost ridicați și ajutați de Vali și care se deziceau de Zoso și imaginea lui, oameni care îl blamau și care se bucurau de dispariția lui bruscă din acest mediu virtual.
Eu vă zic, online-ul este o lume tristă fără acest personaj. Cât nu v-ar conveni vouă ceea ce face el, zoso este printre puținii care fac blogging profesionist. Este printre puținii care muncesc să aducă cititorilor ceva interesant pe tavă în fiecare zi. Din cele 3-5 articole / zi pe care le publica pe zoso.ro, cel puțin unul era interesant pentru fiecare cititor.
Eu personal îi mulțumesc că a avut încredere în ideea mea nebună și a acceptat să fie partenerul meu în trafictube pe vremea când pentru mine online-ul era o nebuloasă (nu, nu nebuloasa blondă ). Am învățat de la el de toate. Am învățat și SEO, am învățat și cum să scriu articole, am învățat cum să mă comport online și am învățat să ignor haterii și să nu mă las de online. Am crescut în online fără să fiu în blogroll-ul lui… n-a vrut în ruptul capului! Probabil că e mai bine așa. Probabil că mi se urca la cap când vedeam traficul generat de el.
Recunosc că am fost trist când și-a închis blogul dar m-am bucurat când a lansat zerostiri.ro. Un blog/site multi-autor cu o selecție a celor mai bune știri și tratate în mod subiectiv. Și așa toate știrile din România sunt subiective. Nimeni nu dă o știre fără să ia partea cuiva sau să influențeze cumva concluziile.
Pe zerostiri.ro vom găsi știrile cele mai important și gata comentate ca să nu ne mai chinuim. Și băiatul ăsta știe să sape după știri și are multe resurse.
PS Nu, nu este un articol plătit de promovare. Chiar mă bucur că n-am scăpat de el.
On 05.02.2012 / online
Cică voi fi speaker la Social Media Summit și vă voi vorbi despre ROI din conținutul video. Asta-mi amintește de primele zile de consultant Microsoft în care șeful meu mi-a dat un mesaj că are nevoie de un REJ și un al doilea mesaj care conținea doar atât: “ETA?”.
Mi-a luat juma’ de oră să-nțeleg ce vrea.
ROI adică Return On Investment din video blogging. Cam mult spus. O să vă vorbesc pe scurt despre ce înseamnă să faci video blogging și care sunt avantajele și dezavantajele acestei abordări.
Găsiți aici programul și link către formularul de înscriere. Summit-ul va avea loc pe 28 februarie 2012 la Hotel Howard Johnson, Bucuresti.
Alături de mine în panel vor fi Manafu cel ce vorbește mult și Cabral cel ce știe să facă show. Va fi destul de greu să mă integrez între acești doi grei dar deja mi-am făcut prezentarea și de mâine încep s-o repet în fața oglinzii.
PS: REJ = rapid economic justification și ETA = estimated time of arrival
On 05.02.2012 / online
Dacă nu vă pasă? Adică măcar pentru efortul ăla de a vă înscrie și tot merită să vedeți dacă ați câștigat ceva.
La tombola Kaspersky, am anunțat câștigătorul și i-am trimis și mail. N-am niciun răspuns.
La calendarul cu fetele din social media am anunțat cei 8 câștigători pe 1 februarie. Am primit doar trei mailuri cu adresa de livrare.
Mă gândisem într-o vreme să dau câte un gadget pe săptămână că am prea multe prin casă și nu le folosesc. Cred că mi-a trecut. E prea mare deranjul și poate că stau mai bine la mine decât în mâna unor vânători de concursuri.
On 05.02.2012 / De casă
Din seria “ce mai am prin casă”, astăzi dozatoarele automate de săpun lichid.
Unul în baie și unul în bucătărie. Fucționează cu baterii și se pot prinde și pe perete.
Filmul:
On 04.02.2012 / online
Îmi spune ieri o doamnă drăguță. Moment în care m-am blocat. Practic ea știe totul despre mine și eu nu știu nimic despre ea. Eu n-am ce să-i povestesc nou și interesant pentru că deja publicasem tot ce era mai mișto pe blog/facebook. Și nici nu era momentul să încep o conversație despre ea. Și m-am oprit.
Oare facebook va reduce socializarea offline la tăcere? Ce vom discuta interesant când ne vom întâlni?
-Salut!
-Salut!
-Ce mai faci?
-Uite, muncesc. M-am apucat de video si fac…
-Știu, ți-am văzut săptămâna trecută portofoliul… ți-am și comentat
-Aha. Tu ce faci? Ai fost în vacanță parcă.
-Da, în Parâng! A fost foarte miș…
-Da, am văzut pozele pe facebook. Mi-a plăcut mult aia cu zăpada pe copaci.
-Aha.
-Am fost săptămâna tre…
-Da, am văzut. Te-ai dat cu Ferrari. Foarte mișto filmul.
-Aha.
-Și? În rest, bine sănătos?
…
Și cam atât. Când ne vedem ne știm deja trecutul recent și nu mai avem nimic interesant de spus. Nu e cam ciudat? Oare cum va arăta lumea peste câțiva ani când toți își vor dezvălui tot ce e mai interesant în viața lor pe Facebook? Cum ne vom mai da interesanți în offline? Cum ne vom mai impresiona prietenii din jur la masa de prânz?
Eu mai am noroc că sunt tânăr în povestea asta cu blogging-ul și pot să mai scot din mânecă povești mai vechi de pe vremea când mă citeau cei trei unici . Ce să mai povestesc prietenilor? Unde am făcut grădinița?
A, știu ce vom discuta! Vom bârfi ce au fac alții, că doar acum avem toată viața lor pe facebook. Ne-ntâlnim, deschidem telefoanele, ne uităm în timeline, alegem victimele și pornim discuția aprinsă.
Deci socializarea offline nu va muri! M-am speriat degeaba!
On 03.02.2012 / campanie
Am fost aseară la lansare dar din păcate s-a lansat “nimic”. De ce? Pentru că nu am ce să vă arăt. S-a lansat un private beta la care au acces 500 de oameni including me. S-a lansat un serviciu de streaming de muzică în România. Un site unde poți să asculți online muzică și dacă plătești o taxă lunară, ai acces și offline și și de pe telefonul mobil. Îți poți face playlist-uri cu muzica favorită și găsești ce muzică vrei tu. Bine, tot n-am găsit Octave dar încă mai caut.
Mișto ideea, chiar dacă nu e nouă. Există astfel de servicii pe plan internațional. Așa cum există varianta românească de youtube pe numele de scenă trilu-lilu, așa am reinventat și GrooveShark în variantă românească. E clar ca ambele proiecte adresează piața online din România. Pe vremuri era un avantaj major să ai un serviciu de streaming de acest gen în țară. Conexiunile internaționale ale providerilor de net erau jalnice și era mult mai bine să ai așa ceva în rețeaua națională. Acum eu personal nu mai văd motivul pentru care ai replica așa ceva pe plan local. Mi se pare că e un proiect care s-a lansat prea târziu. Ideea e mișto, dar trebuia implementată acum câțiva ani.
Lansarea în sine? Foarte mișto. Un buzz ok în blogosferă și o petrecere reușită (cred). Dar din păcate fără subiect. Avem Zongaaaa… dar stați un pic… nu încă. Avem un beta-zonga și mai vedem noi. Adică toată investiția în lansare și publicitate va duce către nimic. Lumea va scrie, lumea va fi entuziasmată, dar produsul nu este public. Este ca și când ai lansa o idee.
PS: Am o idee de produs online, se bagă cineva la o lansare? Acceptăm și sponsori.
On 02.02.2012 / campanie
Cu șuvițe albastre sau cârlionțat?
Având în vedere că aseară pe Facebook numa’ miștouri am primit, am zis că poate aici o să fim mai serioși. Deși sunt convins că n-o să vă puteți abține!
Deci? Varianta 1, 2, 3 sau 4? Barba o dau joc în circa 30 de minute.
On 31.01.2012 / funny
Am un prieten care-mi tot recomandă tot felul de cărți cu diverși oameni care au avut un succes extraoridnar în viață. M-am hotărât să scriu și eu o carte de jumătate de pagină. Nu de alta dar mi se par perfect inutile. Și oricum, dacă cineva ar citi o carte de acest gen și ar avea succes, lumea ar fi plină de bogătani în număr egal cu tirajul cărților respective. Am avea numai Donaldzi Trumpi si numai companii de succes gen Virgin.
Am început ca programator în liceu, am asamblat calculatoare în facultate, am intrat la Microsoft ca helpdesk intern, am ajuns consultant, am ajuns la vânzări și vindeam consultanți cu ora și mi-am dat demisia și m-am apucat de online și acum câștig din video. Declicul important a fost demisia de la Microsoft. Dar n-a fost ca-n filme. Am avut grija sa strang niste bani care sa-mi asigure o viata linistita cativa ani si dupa aia am inceput să-mi înmoi degetele in marea asta a internetului.
Este un model de succes? După anumite criterii da. Am o viață decentă și fac ce-mi place deși nu știam că-mi place să fac asta. Am un model pe care să vi-l recomand? Nu! Am avut baftă că am fost de la început în Microsoft, am avut baftă că am cunoscut oameni faini și mi-am făcut treaba cu entuziasm. Și asta fac în continuare. Livrez la timp și mă împrietenesc cu oameni din jurul meu.
E ceva de învățat din viața mea? Nu! N-am făcut decât să muncesc și să livrez și să fiu drăguț cu cei din jurul meu. Uneori mult prea drăguț.
Din cărțile astea nu poți să extragi rețeta succesului. Sunt doar niște povești mișto despre niște oameni care au avut mai mult curaj și atâta tot.
