Coșmarul ambulanței

Coșmarul ambulanței, din punctul nostru de vedere, este când nu mai vine. Când o așteptăm și apare abia după 20 de minute sau poate chiar mai mult timp. Și e normal. Ne enervăm, ne supărăm și ne revoltăm pentru că avem o urgență și de aia plătim la stat impozite ca să avem ambulanța lângă noi când avem nevoie. Să avem un medic care să ne oblojească și să ne facă bine. Să fim salvați.

Știți care este coșmarul ambulanței din punctul lor de vedere? Este cel de mai jos din poză:

48152 740268309331491 1681165912 n

Așa arată ecranul coordonatorului de la serviciul de ambulanță București în această noapte. În stânga sunt o sută de cazuri în coada și în dreapta o singură ambulanță disponibilă. Acum acel om este un fel de Dumnezeu. Trebuie să decidă ce e cu adevărat urgent și ce nu și să decidă cine o să trăiască dintre cei cu urgențe adevărate. Mă repet, are o singură ambulanță disponibilă. Ca într-un joc pe computer, cu un click, decide pe cine salvează. Toate astea pe baza unor apeluri telefonice și cu niște informații relative și nu întotdeauna reale.

Am trecut și eu prin asta. Am mers pe ambulanță alături de un echipaj. Vă spun, în 8 ore cât am stat cu ei, am luat o singură pauză de 5 minute pentru un sandwich. Preluam cazul prin stație, ne duceam fața locului, ajutam pacientul, îl duceam la spital, preluam alt caz prin stație, ne duceam la fața locului etc. La un moment dat am ajuns la o femeie căzută pe stradă pentru că-și scrântise o gleznă. Poliția era de față și acorda suport moral. Acei domni polițiști au început să urle la noi că nu e posibil să stea 20 de minute în stradă și să se facă de râs în halul ăsta. Că se uită lumea la ei și că nu mai știau ce să facă. Da, domnilor polițiști, vă mulțumim că ați avut grijă de victimă. Vă mulțumim că ați ajuns la timp și vă mulțumi că, prin faptul că v-ați făcut de râs, poate ați salvat o altă viață într-un alt caz de care nu ați știut și nici n-o să știți. Pentru că a fost o zi ca noaptea asta. A fost o zi în care ecranul medicului coordonator arăta ca cel din poza de mai sus. Vă mulțumim că ați salvat și o altă viață.

De ce se-ntâmpla toate astea? De ce ambulanța nu ajunge la timp? Pentru că nu are această capacitate de a acoperi nevoile populației. De ce nu are această capacitate? Pentru că bugetul alocat de minister este sub nivelul necesar. Pentru că există un număr maxim de posturi disponibile pentru angajări și acesta limitat. Pentru că serviciul de ambulanță nu poate fi finanțat din alte surse conform legislației actuale. Pentru că cineva acolo sus nu consideră necesar un serviciu de ambulanță. Pentru că dacă ei n-au avut nevoie însamnă că nici restul populației n-are nevoie de un serviciu de ambulanță performant.

Oamenii ăia de pe ambulanțe lucrează peste program, lucrează până la limita epuizării și salvează vieți. Și cu toate astea sunt încă optimiști și salvează vieți cu drag.

Da, există programul de voluntariat din care fac și eu parte. Există eroi printre noi care pot să ajungă repede la o victimă, chiar înaintea ambulanței. Sunt oameni care știu să mențină un om în viață până apare ambulanța. Da, până apare ambulanța. Exact! Avem nevoie în continuare de ambulanță. Avem nevoie de medicii care știu medicină de urgență. Avem nevoie de oameni care știu mai mult decât Basic Life Support. Avem nevoie de ei. Dar ne dăm seama de asta doar când apare o problemă în viața noastră. Abia atunci realizăm cât de importanți sunt ei pentru noi și cât de puține resurse sunt alocate pentru asta de către stat.

Da, vreau să schimb asta. Vreau să merg alături de ei până-n pânzele albe. Vreau oameni și ambulanțe care să stea degeaba pe străzi ca la americani. Vreau să știu că dacă am o urgență sun undeva și cineva are capacitatea să mă salveze. Nu vreau să mai văd ecranul ăla de mai sus cu cele două coloane exagerat de disproporționate. Nu vreau să mai văd o ambulanță disponibilă la o sută de cazuri. Vreau să văd un caz în stânga și zeci de ambulanțe care stau degeaba în dreapta. Asta aș vrea. Să schimb radical proporția între cele două coloane. Nimic mai mult.

Și da puteți să mă ajutați și voi și companiile la care lucrați. Sunt în strânsă legătură ce ei și putem să descoperim împreună cele mai bune mijloace prin care să creștem resursele alocate lor. Am nevoie doar de un semn (mail, telefon sau o vânataie… ce vă e la îndemână :) ).

Distribuie daca ți-a plăcut

8 Comments

  1. SYAOnline vineri, 21 martie 2014
  2. djenavar vineri, 21 martie 2014
  3. djenavar vineri, 21 martie 2014
  4. VIVI vineri, 21 martie 2014
  5. Alex duminică, 23 martie 2014
  6. Magda duminică, 23 martie 2014
  7. Vanghele marți, 25 martie 2014
    • Toni miercuri, 10 decembrie 2014

Leave a Reply